Category Archives: teatrul postnațional interfonic

Prima piesă de teatru radiofonic din România realizată cu AI TRAINED VOCAL DATA SET

O premieră în teatrul radiofonic românesc, “Urși” este o piesă de teatru inovatoare prin propunerea de “costume vocale” pentru Ilinca Manolache, interpreta celor 10 personaje ale piesei, realizată prin intermediul unui data set antrenat cu vocile familiei creatorilor, exact în spiritul scriptului.

Conceput ca o poveste, spectacolul abordează teme profunde precum abandonul, violența și transformarea personală, oferind o perspectivă unică asupra luptei unui copil pentru a-și găsi locul într-o lume aspră, ilustrând complexitatea vieții rurale și impactul corupției și violenței asupra comunităților mici. Povestea însoțește un copil abandonat, crescut de bunicii săi la sat, un cadru psiho-social marcat de superstiții și brutalitate. În acest sat, oamenii au omorât o ursoaică, devenită violentă după uciderea puiului său, reflectând astfel lipsa de compasiune și dinamica respectivei comunități. Copilul, identificându-se cu ursoaica moartă, simte o conexiune profundă cu aceasta, oglindindu-și propria vulnerabilitate și pierdere.

URȘI de Cătălina Bălălău, cu Ilinca Manolache, data set curator Alex Halka, sound design și regie Vlaicu Golcea, artwork de Mihai Păcurar.

durata: 30 minute

spectacol binaural

ASCULTĂ AICI

 

 

REPERCUSIUNI / instalație audio 6.1 @ Timișoara / 22 septembrie – 3 decembrie 2023

organizată de /SAC la Comenduirea Garnizoanei Timișoara (Piața Libertății 5)

Explorez în această piesă sonoră un subiect care mă preocupă de câțiva ani: ce se întâmplă cu noi în cele 9 luni, înainte de “naștere”. Este o invitație la a ne imagina proximitatea inimii mamei, a fluidului emoțional ce o traversează, a primului nostru fel de a recepționa și a ne reprezenta universul intrauterin – o traducere ficțională a ceea ce pentru noi reprezintă singura lume înconjurătoare a acelui moment. În același timp este o invitație la a reflecta asupra deciziei de a forma o viață nouă. Fac parte dintr-o generație (cunoscută că având cheia de la casă legată cu șnur la gât) în care copiii erau dispensabili aproape imediat după naștere fiind cedați  (aproape într-un neo-feudalism emoțional) în cel mai “bun” caz bunicilor (ca figuri de ‘îngrijire”) făcând astfel ca actul nașterii să fie pentru copil primul act ce poate fi resimțit ca un abandon – asta într-un lung șir de viitoare traume și constelații emoționale trans-generaționale – explicabile – dar totuși reale. Tratarea (de multe ori fără rele intenții) copilului ca ființă căreia nu i se recunoaște dreptul la autonomie emoțională poate deschide discuții multistratificate despre datoria genitorilor de a îngriji o altă ființă umană – fizic și psihic. Tot în același timp este o reflecție asupra vieții și a morții, asupra frumuseții și fragilității unei stări de pendulare între autonomie, dependență și conștientizare a trecerii timpului. 

RIGLA

O parte dintre noi și-a luat rigle peste degete când eram lipsiți de apărare. Acum nu mai e dezirabil. A rămas violența psihică în relațiile de muncă “artistice”. Depinde de noi. 


de Cătălina Bălălău cu Marina Palii, regia și animația Alex Halka, sound design și muzică Vlaicu Golcea

* Best Animation – Paradise Film Festival Budapest / 2023

* Winner – Brussels Capital Film Festival / 2023

PREMIERĂ NAȚIONALĂ – Scheletul de pasăre de Iulia Enkelana @interfonic.ro

Și ce ne facem când părinții nu ne abuzează și îi iubim? Și cât de fatidic este împrumutul necondiționat al setărilor sistemelor lor de operare? O piesă de Teatru Artistic [sic!] despre autodeterminare, nevoi emoționale, nostalgie, melancolie trans-generațională și atașament scrisă de o tânără artistă care merită toată atenția momentului și a viitorului. Trei partituri actoricești interpretate pe măsura rafinamentului și complexității lor. Aici e un nou început. Eu unde mă situez?

ascultă aici

Notă de trecere @PAVILION32 București_12 & 13 iunie 2022

“Îmi cunosc bine drepturile. Știu bine că există doar pe hârtie.” 

Notă de Trecere @ interfonic.ro