NEW ALBUM – LFO_LOOPS FOR OSCAR
Cover: Oscar Loeser (video still)
“LFO_LOOPS FOR OSCAR is an anarchic blend of regular and irregular organic and synthetic loops cooked in a rainbow of musical styles for day/and/night/dreaming. Originally written for Oscar Loeser’s analog video set.”
Această nouă compoziție a fost scrisă în luna mai a acestui an special pentru artistul vizual Oscar Loeser din Berlin. Setul vizual al lui Oscar este conceput integral analog, loop-urile video rezultate având aceleași calități specifice oricărei experiențe de acest tip: estetică vintage, texturi unice, imperfecțiuni unicat, tactilitate vizuală și, mai ales, un flux informațional organic – toate acestea fiind dependente de interacțiunea umană.
“Aceste modalități de exprimare videografică m-au propulsat într-un vortex al explorării loop-urilor – deja definitorii pentru muzica ultimilor 100 de ani. Înainte de toate, repetiția a fost dintotdeauna o tehnică de bază a învățării în tot regnul animal și structura de bază a muzicii ca modalitate de exprimare umană, încă de la apariția ei. Am privit aceste structuri repetitive dintr-o dublă perspectivă: energetic-cinetică și ușor subversivă. Constructul meu este o trecere anarhică prin diverse clișee și ștampile estetice plus o alterare nu neapărat evidentă în primă instanță a micro-elementelor ce compun aceste structuri repetitive.
Personal, privesc această compoziție ca pe un studiu “clasic”, o chestionare a puterii pe care o oferă șabloanele, dar și a ineditului unei combinatorici eclectice a structurilor muzicale repetitive organice, sintetice sau voluntar alterate – structural sau estetic.”
Vlaicu Golcea, August 2024
Prima piesă de teatru radiofonic din România realizată cu AI TRAINED VOCAL DATA SET
O premieră în teatrul radiofonic românesc, “Urși” este o piesă de teatru inovatoare prin propunerea de “costume vocale” pentru Ilinca Manolache, interpreta celor 10 personaje ale piesei, realizată prin intermediul unui data set antrenat cu vocile familiei creatorilor, exact în spiritul scriptului.
Conceput ca o poveste, spectacolul abordează teme profunde precum abandonul, violența și transformarea personală, oferind o perspectivă unică asupra luptei unui copil pentru a-și găsi locul într-o lume aspră, ilustrând complexitatea vieții rurale și impactul corupției și violenței asupra comunităților mici. Povestea însoțește un copil abandonat, crescut de bunicii săi la sat, un cadru psiho-social marcat de superstiții și brutalitate. În acest sat, oamenii au omorât o ursoaică, devenită violentă după uciderea puiului său, reflectând astfel lipsa de compasiune și dinamica respectivei comunități. Copilul, identificându-se cu ursoaica moartă, simte o conexiune profundă cu aceasta, oglindindu-și propria vulnerabilitate și pierdere.
URȘI de Cătălina Bălălău, cu Ilinca Manolache, data set curator Alex Halka, sound design și regie Vlaicu Golcea, artwork de Mihai Păcurar.
durata: 30 minute
spectacol binaural
MORIX 508 OST
Albumul de față este coloana sonoră a spectacolului de dans contemporan MORIX 508 de Simona Deaconescu
mai multe informații AICI
MORIX 508, produs de M-Studio din Sfântu Gheorghe, este un spectacol de dans despre un viitor îndepărtat, în care oamenii se transformă în cyborgi pentru a putea trăi în adâncul oceanelor. Narat de vocea unui AI, MORIX 508 imaginează Pământul că o planetă în care puținii oameni rămași trăiesc pe insule supra-aglomerate.
Spectacolul spune povestea unui grup de moricși, cyborgi care au suferit îmbunătățiri drastice, ca să poată supraviețui și prosperă în lumea subacvatică” (citat din prezentarea spectacolului de la M-Studio).
Premiera spectacolului a avut loc în 24 ianuarie 2023 la Studioul de Dans Háromszék din Sfântul Gheorghe, avandu-i ca performeri pe Balázs Judith, Deák Zoltán și Polgár Emília.
Simona Deaconescu este una dintre cele mai importante coregrafe din România, cu o vastă expertiză în domeniul artelor performative și vizuale
mai multe informații AICI
Cover-Artwork-ul îi aparține lui Wanek Ferenc.
Limerence on PSIHODROM V
REPERCUSIUNI / instalație audio 6.1 @ Timișoara / 22 septembrie – 3 decembrie 2023
organizată de /SAC la Comenduirea Garnizoanei Timișoara (Piața Libertății 5)
Explorez în această piesă sonoră un subiect care mă preocupă de câțiva ani: ce se întâmplă cu noi în cele 9 luni, înainte de “naștere”. Este o invitație la a ne imagina proximitatea inimii mamei, a fluidului emoțional ce o traversează, a primului nostru fel de a recepționa și a ne reprezenta universul intrauterin – o traducere ficțională a ceea ce pentru noi reprezintă singura lume înconjurătoare a acelui moment. În același timp este o invitație la a reflecta asupra deciziei de a forma o viață nouă. Fac parte dintr-o generație (cunoscută că având cheia de la casă legată cu șnur la gât) în care copiii erau dispensabili aproape imediat după naștere fiind cedați (aproape într-un neo-feudalism emoțional) în cel mai “bun” caz bunicilor (ca figuri de ‘îngrijire”) făcând astfel ca actul nașterii să fie pentru copil primul act ce poate fi resimțit ca un abandon – asta într-un lung șir de viitoare traume și constelații emoționale trans-generaționale – explicabile – dar totuși reale. Tratarea (de multe ori fără rele intenții) copilului ca ființă căreia nu i se recunoaște dreptul la autonomie emoțională poate deschide discuții multistratificate despre datoria genitorilor de a îngriji o altă ființă umană – fizic și psihic. Tot în același timp este o reflecție asupra vieții și a morții, asupra frumuseții și fragilității unei stări de pendulare între autonomie, dependență și conștientizare a trecerii timpului.
FLORI DE COPII. Bunica. Mama. Fetița. Tragedie contemporană în 3 acte. @ HEI Timișoara – 20 & 21 iulie 2023
Cred cu tărie că în secolul 21 (cu atât mai mult cu cât trăim într-o simbioză relativ toxică cu propriile noastre device-uri electronice) TEATRUL se întâmplă în INTERIORUL nostru, nu neapărat departe de noi, pe o scenă cu… lumini și fum… de exemplu. Până la urmă, pentru mine, teatrul este un cumul de triggere ce poate deschide oportunitățile introspecției și mai ales a unei gândiri critice despre tot ce ne înconjoară.
Instalația mea teatrală – hibridă – vorbește cu mijloacele mele artistice sincretice despre felul în care un copil care nu are încă vocabularul de exprimare verbală și emoțională recepționează ABANDONUL, VIOLENȚA PSHIHICĂ, VIOLENȚA FIZICĂ, NEGLIJENȚA, aceste evenimente traumatice sculptându-i uneori iremediabil destinul și AFECTÂNDU-I ulterior TOATE PALIERELE INTERACȚIUNILOR cu realitatea din jur.
În noul spațiu HEI – House of European Institutes din Bastion vă puteți aștepta la prezentarea unui work-in-progress destul de aproape de varianta lui finală. O instalație sonoră imersivă non-verbală acompaniată de două coduri QR care redirecționează spre online – unde “trăiesc” celelalte 2 perspective asupra traumei transgeneraționale. Bunica, Mama și Fetița – trei generații și idiomuri de parenting diferite.
texte de Carmen Ghiurco și Carmen Tărniceru
cu Emilia Dobrin, Stanca Jabenițan, Camelia Dilbea , Oana Pușcatu și Nicholas Cațianis
artwork de Mihai Păcurar
supervisor tehnic – Alexandru Andrei
co-producătoare dramaturgie – Daniela Șilindean
regie și sound design – Vlaicu Golcea
Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și derulat în parteneriat cu HEI – House of European Institutes și cu Teatrul Postnațional Interfonic
RIGLA
O parte dintre noi și-a luat rigle peste degete când eram lipsiți de apărare. Acum nu mai e dezirabil. A rămas violența psihică în relațiile de muncă “artistice”. Depinde de noi.
de Cătălina Bălălău cu Marina Palii, regia și animația Alex Halka, sound design și muzică Vlaicu Golcea
* Best Animation – Paradise Film Festival Budapest / 2023
* Winner – Brussels Capital Film Festival / 2023
PREMIERĂ NAȚIONALĂ – Scheletul de pasăre de Iulia Enkelana @interfonic.ro
Și ce ne facem când părinții nu ne abuzează și îi iubim? Și cât de fatidic este împrumutul necondiționat al setărilor sistemelor lor de operare? O piesă de Teatru Artistic [sic!] despre autodeterminare, nevoi emoționale, nostalgie, melancolie trans-generațională și atașament scrisă de o tânără artistă care merită toată atenția momentului și a viitorului. Trei partituri actoricești interpretate pe măsura rafinamentului și complexității lor. Aici e un nou început. Eu unde mă situez?
